Skip to content
Vue de Te Fare Iamanaha - Musée de Tahiti

Te Fare Iamanaha

Vauvaura’a

Te Fare Iamanaha

Tei Puna’auia tōna patura’ahia, i ni’a i te fenua ra o Hiti, i te ‘outu Nu’uroa. Ua naho Te Fare Iamanaha no te fa’a’ite e te ha’aferuri i te mau manihini i te mau tāpa’o ato’a o te faufa’a tumu o te mau nūna’a rau nō Pōrīnetia e fa’ahereherehia ra e ana mā te fa’ata’a māite rā i te ta’a’ēra’a e vai nei i roto i te reira ta’amotu e te reira atu ta’amotu.

Hau atu ra i te fa’a’ite’itera’a tauiha’a tahito, te vai ra te ‘ite e te ‘aravihi o te mau tupuna i roto i teie mau tao’a e tae noa atu i te a’ia’i o te orara’a i mūta’a iho ra. Tē fa’ati’a nei Te Fare Iamanaha i te fa’anahora’a a tō tahito ra mā te huri ti’a mai rā i te tau i muri nei ia māramarama tātou i te parau o te hīro’a o tōna nūna’a i teie tau ‘āpī.

Ua fa’anahohia i roto mai te hō’ē piha ‘āpī no te fa’a’ite’itera’a tauiha’a tau poto noa ‘ei piha ‘ōrerora’a ato’a rā, i rāpae’au atu te vai ra te mahora ori-haere-ra’a e te ‘āua rā’au tupu e te tiare rau.

Ua ha’aputuhia i Te Fare Iamanaha te tahi mau tao’a tahito, te rahira’a nō te ārea motu e parauhia nei o Pōrīnetia farāni ia, te vai ato’a ra rā nō te mau motu rau nō ‘Ōteania. Te vai ato’a ra i Te Fare Iamanaha te tahi mau pēni e te tao’a nana’o, te tahi mau hoho’a pata e te tahi mau pu’e ‘api parau tahito, te tauiha’a fare, e tae noa atu i te tao’a nō roto mai i te nātura mai te rā’au tupu ha’amarōhia, te ‘ōfa’i, te repo e te vai atu ra. Te fa’aherehere-ato’a-hia ra i te fare manaha te tahi mau pu’e rā’au tupu e rave rahi nō Pōrīnetia nei, e ti’a te reira i te hi’ohia i ni’a i te tahuanatirara : https://nadeaud.ilm.pf 

musee-tahiti-decouverte

TUA’Ā’AI

I te kirometera 15 i te ‘oire nō Puna’auia, i te ‘ōutu Nu’uroa te ti’a nei “Te Fare Iamanaha” i rōpū i te muriāvai nō Punaru’u e te ‘outu i topahia i te i’oa Burder’s point e te mau mitionare, ‘o pointe des Pêcheurs te i’oa pi’i i teie mahana.

Ua riro te ‘outu Nu’uroa ‘ei ‘outu hanahana mai tau mai ā i roto i te tua’ā’ai nō Tahiti ‘inaha tei te fenua ari’i Atahuru ‘oia i te vaira’a i raro a’e i te mana nō Te’oropa’a ‘āmuira’a o nā mata’eina’a nō Temanotahi e o Temanorua ‘oia ho’i o Punaauia e o Pā’ea. Tei ‘ō nei te fa’ati’ara’ahia te tahua mata’eina’a hanahana ro a’e nō Tahiti mai te tau o te mau rātere mātāmua i tae mai io tātou nei i te matahiti 1767.

I te matahiti 1815 ra, ua tupu te tahi tama’i rahi i taua ‘outu ra, ‘oia ho’i te tama’i rahi nō Fē’īpī i upo’oti’ahia e te pae nō Pōmare II e i taua tau ato’a te hopera’a o te fa’aro’o tahito, ‘oia ho’i te ha’amorira’a ia ‘Oro.

I te matahiti 1819 ra, ua pūhapa mai nei i te ‘outou Burder’s point nā mitionare ra o D. Darling rāua o R. Bourne nō te taiete ra o London Missionnary Society e ua patu rāua i te tahi fare purera’a i reira, hō’ē fare ha’api’ira’a e te hō’ē fare nēne’ira’a puta, i reira i nēne’ihia ai te puta tarame mātāmua nō te reo Tahiti i te matahiti 1823.

Mai te matahiti 1844 i te matahiti 1846, ua tupu te tahi tama’i i Puna’auia i rotopū i te nu’u farāni e te ta’ata tahiti. Ua patuhia te tahi pā rahi i Nu’uroa e e piti ato’a pā ri’i na’ina’i i ni’a mai i te fa’a nō Punaru’u.

I mua ri’i noa mai i ‘ Te Fare Iamanaha, te vai ra te pae tahatai hōruera’a matarohia ra nō Sapinus tei tui te ro’o nā te ao ato’a nei.

PATRIMOINE

TE MAU FĀ

Ua ha’amauhia teie fare no te ha’aputura’a, te fa’ahereherera’a, te ‘atu’atura’a e te tātā’īra’a, te hāmanira’a tao’a ‘āpī ia au i te mea tahito e te fa’a’ite’itera’a i te reira i te huira’atira e tae mai nei nö te hi’o i te tauiha’a nō te faufa’a tumu nō ‘Ōteania mā, ‘oia ihoā rā tō Pōrīnetia nei.

Te vai ra te taime e fa’anaho mai ‘o ia i te ‘ōro’a rau ia au i te tumu parau nō te hīro’a tumu aore ra i te tauto’ora’a atu i roto i te tahi mau ‘ōro’a e fa’aineinehia ra e vetahi ‘ē mau tā’atira’a.

E pū ato’a ‘oia nō te ha’afaufa’ara’a, no te tuatāpapara’a e te ha’apurorora’a parau faufa’a tupuna, ua tu’i te ro’o o te Fare Iamanaha i te roara’a o te mau matahiti e ua riro mai ‘ei pū ‘aravihi mau no te ‘ohipa fa’ahereherera’a e te ‘atu’atura’a o te faufa’a mara’a e te faufa’a mara’a ‘ore mā’ohi.

I teie mahana, tei ‘ō nei ana’e ra te vāhi e ‘itehia ai te parau nō te hīro’a e te faufa’a tumu mā’ohi.

E toru tā fenua e hā’ati nei i teie fare e vai nei i te ‘outu Nu’uroa , i te ‘oire ra nō Puna’auia, e ti’a ato’a i te māta’ita’i i te ‘āua rā’au hotu ruperupe i taua vāhi nei.

l’organigramme

Hinanui Cauchois

Hinanui Cauchois

Hinanui Cauchois est la nouvelle directrice du musée depuis le 1er décembre 2023 et succède à Miriama Bono. 

Originaire de Mo’orea, Hinanui est titulaire d’un doctorat en archéologie de l’Université de Hawaii soutenu en 2015, et spécialisée en archéologie polynésienne et des Îles de la Société. Elle est également diplômée de l’Université de Paris-I Panthéon-Sorbonne.

Elle a pu exercer de nombreuses missions archéologiques en Polynésie française, sous l’égide de la direction de la culture et du patrimoine. Spécialiste du patrimoine culturel polynésien, elle a rédigé notamment l’ouvrage sur le tressage publié aux Éditions au vent des Îles en 2013.

En parallèle de l’archéologie, Hinanui a enseigné l’histoire-géographie dans le second degré à Tahiti et Ra’iātea, et l’histoire des sociétés polynésiennes anciennes dans l’enseignement supérieur.

Elle a également contribué à la mise à jour scientifique des contenus des programmes scolaires concernant l’archéologie et les sociétés anciennes pour le second degré.

Elle a aussi occupé les fonctions de conseillère technique au sein de deux ministères différents en 2008- 2009 et 2023, en charge du patrimoine archéologique et plus récemment de l’enseignement supérieur. À ce titre, Hinanui a contribué au lancement de la demande d’inscription au patrimoine mondial de l’UNESCO du marae Taputapuātea de Rai’ātea et celle des Marquises en 2009. 

Aujourd’hui, sa mission est de contribuer à développer l’institution pour tous et les liens avec les musées de la région et au-delà.

Téléphone : 40 54 84 43 direction@museetahiti.pf

Pôle Conservation

Tamara MARIC

CONSERVATRICE
conservateur@museetahiti.pf
40 54 84 40

Marine VALLÉE

ASSISTANTE CONSERVATRICE
conservation2@museetahiti.pf 
40 54 84 45

Tara HIQUILY

Assistant conservateur
taraconservation@museetahiti.pf 
40 54 84 38

Pôle ADMINISTRATION

Gwenola RIOUAL

ATTACHÉ ADMINISTRATIF
admin@museetahiti.pf
40 54 84 42 

Pôle régie

Tama PEA

RÉGISSEUR/AIDE-COMPTABLE
regisseur@museetahiti.pf
40 54 84 37

PÔLE ACCUEIL/MEDIATION

Melissa DOOM

AGENT D’ACCUEIL/MEDIATEUR CULTUREL
mediation@museetahiti.pf
40 54 84 49